Ieri a sunat ultimul clopoțel pentru școlarii din învățământul preuniversitar. Aproape trei milioane de elevi și-au pus ghiozdanele-n cui până la jumătatea lui septembrie, când vor începe un nou an școlar după directivele legislative ale „României Educate“.
Dacă analfabetismul funcțional se apropie de 50%, gradul de promovabilitate în toate ciclurile preuniversitare este de aproape 100%. E o anomalie a sistemului de învățământ, care ar trebui să dea de gândit patriarhilor de azi ai Educației Ligia Deca, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și nu în ultimul rând Klaus Iohannis.
Evaluarea elevilor, fie după ureche, fie în contul meditațiilor
După greva de trei săptămâni a profesorilor, elevii au plecat acasă cu carnetele de medii încheiate, notele fiind departe de a indica nivelul real de pregătire al școlarilor.
Exceptând perioada de pandemie, învățământul postdecembrist nu a avut niciodată un probatoriu atât de improvizat, atât de neconcludent ca rezultatele anului școlar 2022-2023, cauza principală fiind greva generală a profesorilor, dar și spectrul legilor Educației care, chiar dacă vor fi aplicate începând cu anul școlar 2023-2024, au fost prezente subliminal ca drobul de sare deasupra capului.
Să fim bine înțeleși: de zeci de ani, notele din catalog nu reflectă nici pe departe performanțele elevilor. De la an la an asistăm la un fel de „mărinimie“ a dascălilor la notarea elevilor, această stare de fapt fiind rezultatul unui imperativ al directorilor de școli și al inspectorilor școlari pentru maratonul național al întrecerii între licee și școli generale. E o întrecere fortuită, care duce în derizoriu performanța reală din sălile de clasă.
Sursă foto – pixabay.com
