Ungaria a înregistrat pentru al treilea trimestru consecutiv o creștere negativă a produsului intern brut. Scăderea e mai mică decât se așteptau analiștii, dar problema rămâne în continuare inflația. Prognoza Comisiei Europene indică cea mai mare rată din Europa la nivel anual pentru 2023.
La finele anului 2021, Ungaria ieșea din pandemie, producția și serviciile porneau practic de la zero. Creșterea economică, pornită de la o bază foarte joasă, înregistra procente mari, alimentate și de o politică a guvernului de credite ieftine pentru companii. În paralel, se apropiau alegerile parlamentare. În această conjunctură a venit anunțul premierului Viktor Orban de a returna impozitul pe venit familiilor cu copii dacă creșterea economică pe 2021 va ajunge la 5,5%. Era momentul în care inflația deja ajunsese la 7%, iar analiștii economici atenționau că această măsură ar produce dezechilibre grave în economie.
Prognoza lui Orban s-a adeverit, Ungaria a înregistrat o creștere de 5,5% pe 2021, iar premierul și-a ținut cuvântul. În februarie 2022, cu două luni înainte de alegeri, angajații și-au primit impozitul reținut în 2021. Suma era aproximativ de unul sau două salarii lunare, iar banii gratis cheltuiți brusc în economie au propulsat mai departe inflația.
Tonul victorios al premierului Orban nu se mai aude în ultima vreme, iar creșterea economică de 5,5% a scăzut sub zero. De trei trimestre consecutiv, creșterea economică din Ungaria este negativă, ultima, publicată luni, de -0,2%. Analiștii contau pe -0,6%, deci cifra oficială e ceva mai bună. Guvernul contează pe o creștere anuală de 1,5% pe 2023, prognoza Comisiei Europene fiind de 0,5%.
Comparativ, Comisia estimează o creștere a PIB-ului de 3,2% pe acest an în România și o inflație de 9,7%. În Ungaria, inflația va fi de 16,4%, singura țară europeană unde acest indicator va fi peste cel din 2022, afirmă Comisia Europeană.
Dacă cifrele pot părea abstracte, efectul lor se simte în cheltuielile populației. În ultimii 10 ani, procentul cumpărăturilor online din totalul comerțului a crescut continuu. Anul trecut însă acest trend s-a oprit, ceea ce indică faptul că clienții preferă să vadă fizic produsele și prețurile pentru a decide dacă merită sau nu. Dacă în 2021, procentul volumului vândut online era de 10,4%, în 2022 a căzut la 9,6%. În ultimul trimestru 2022, creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut a fost de 4%, ceea ce deja reprezintă o scădere, dacă luăm în considerare inflația de peste 20%. Aceste cifre arată că clienții se reorientează spre magazine și caută produsele ieftine, chiar sub cele de nivel mediu, ca preț și calitate. Cea mai mare scădere au înregistrat-o produsele tehnice și cele de mare valoare. În plus, a scăzut și numărul webshopurilor din Ungaria, cu 4% între mai 2022 și 2023.
Cauza a fost în principal desființarea în vara anului trecut a unei categorii de impozitare avantajoasă pentru micii antreprenori, care a obligat pe mulți să-și închidă afacerea. Acest lucru se vede și în mărimea pieței de comerț online: în Ungaria este de 2,7 miliarde euro, față de 8,1 miliarde în Cehia și 23,3 miliarde în Polonia. Dacă ne uităm la numărul de webshopuri, situația este și mai dramatică: față de 32 de mii în Ungaria, pe piața mai mică din Slovacia funcționează 50 de mii, iar în Cehia 70 de mii.
Sursă foto – pixabay.com
