Marcel Bartic, profesor de istorie, cu 20 de ani de experiență în învățământ crede că măsurile drastice, vânturate în spațiul public, cum ar fi exmatriculări sau școala de corecție, ar trebui să fie măsuri excepționale. De fapt, cercetările arată că astfel de măsuri coercitive au exact efectul invers. Prin excluderea agresorilor, problema nu este rezolvată, ci este agravată.
”Pe de altă parte, profesorii se simt lipsiți de apărare și nu pot interveni, din cauză că nu au formarea profesională adecvată și nici cadrul legislativ nu îi ajută.
„Sunt școli cu câte un consilier școlar la 800 de copii. Omul acela, cu toată bunăvoința lui, nu poate face mare lucru
Lipsa resurselor deschide discuția și despre factorii care au favorizat cazurile de violență și agresivitate la tineri. Cu bugete limitate, școlile nu mai pot oferi un act educațional de calitate, axat nu doar pe livrarea de conținut informațional, ci și pe educație. În plus, nu mai beneficiază nici de ajutorul părinților.”
„Calitatea de părinte nu te face automat expert în educație. Înainte, educația primită acasă era o resursă importantă, dar nu mai putem miza pe ea, pentru că nu toți părinții o pot oferi. Drept urmare, ar trebui compensată cu educația de la școală. Or, nici la școală nu avem consilieri școlari și psihologi suficienți, iar cadrele didactice nu au o formare adecvată. Toți profesorii ar trebui să fie pregătiți în așa fel încât să poată identifica problemele legate de violență și agresivitate” – Marcel Bartic pentru Panorama
Sursă foto – pixabay.com
