Când a ajuns în fața elevilor de la Şcoala Gimnazială nr. 1, com. Sohatu, jud. Călăraşi, Ionuț David Pirneci, profesor de Istorie şi Educaţie Socială, le-a dat o ghicitoare. Ce credeți că s-a ales de un elev care în gimnaziu era de 7, în liceu de 8 și a dat examenul de Bacalaureat de 6 ori? Răspunsul, care îi uimește pe copii, este că a terminat ca șef de promoție Facultatea de Istorie, că a devenit profesor și că se află astăzi în fața lor.
Ionuț David Pirneci le spune elevilor povestea sa de viață pentru a le arăta că neștiința nu e un dat pe viață, că notele proaste se pot transforma în note bune, că eșecurile pot fi depășite și se pot transforma în succese. Cu alte cuvinte, că pot să evolueze și că oricât de rău ar arăta astăzi carnetul lor ne note, lucrurile se pot schimba cu atitudinea potrivită.
„Am fost un elev mediocru. Mediocru este un cuvânt excelent pentru mine. Eu m-am născut și am crescut în București, am fost la o școală foarte bună, dar mie nu mi-a plăcut deloc educația. Dacă mi-ar fi zis doamna mea dirigintă că o să devin profesor aș fi râs două zile. Prima dată am vrut să devin preot pentru că am văzut că într-o zi de Bobotează a venit la părinții mei preotul și a primit 50 de lei. Și am zis Wow, pot să fac și eu asta.
Eu nu vedeam nicio logică în actul predării, pentru că majoritatea profesorilor predau în modul tradițional, clasic. Eu, fiind născut în ‘88, am văzut că majoritatea profesorilor aveau metodele acestea tradiționale, chiar comuniste, de predare.
Până într-o zi, când viața mea s-a schimbat. A venit o profesoară tânără, suplinitoare care a pus o întrebare care m-a fascinat: Ce contează în viață? Și eu, din elevul acela, care niciodată n-a ridicat mâna, am fost singurul care a ridicat mâna. Iar colegii mei credeau că vreau să mă duc la toaletă, dar eu voiam să-i răspund la întrebare. Și mi-am dat seama că tot ce important în viață e să faci totul din pasiune. Dumneaei m-a validat în fața celorlalți colegi, eu având rezultate submediocre, fiind în stare de corigență la o înșiruire de disciplină. Dumneaei m-a încurajat să mă înscriu la olimpiada de istorie, chiar dacă eram în situație de corigență – diriginta nu m-a susținut la olimpiadă, a spus tuturor profesori că nu am ce căuta acolo. A ajuns la națională de istorie. La finalul clasei a opta, mi-a spus că pot să ajung un profesor mai bun decât dumneaei. Eram fascinat de orele ei și dormeam la celelalte” – a povestit profesorul.
Continuarea pe Republica.ro
Sursă foto – pixabay.com
